| 1.
|
COD'ITĂ, codiţe, s.f. 1. Diminutiv al lui coadă. ♦ Semn grafic care intră în alcătuirea unor litere. 2. Fig. Om lipsit de caracter si personalitate, care serveste ca unealtă a cuiva; codos ( 2). 3. (În legătură cu o stire, un zvon) Adaos, înfloritură, exagerare. - Coadă + suf. -iţă. Sursă
: DEX'98
( 54650)
- IoanSoleriu |
| |
| 2.
|
COD'ITĂ s. 1. v. peţiol. 2. v. peduncul. Sursă
: Sinonime
( 178112)
- siveco |
| |
| 3.
|
cod'iţă s. f., g.-d. art. cod'iţei; pl. cod'iţe
Sursă
: DOR
(233469)
- siveco |
| |
| 4.
|
COD'IT//Ă ~e f. (diminutiv de la coadă) fig. Completare la ceva; adaus. /coadă + suf. ~iţă
Sursă
: NODEX
(328521)
- siveco |
| |
|
|